Ajutorul de 250 de milioane de euro promis de România industriei filmului a ajuns pe aripile vântului (2024)

Anul 2018 venea cu o veste mare pentru industria cinematografică românească: Guvernul PSD, condus la acea vreme de Viorica Dăncilă, decidea lansarea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea acestui domeniu.

Nu era vreo revoluție: sub denumirea de „film tax incentives” sau „cash rebates”, metoda era practicată deja de trei decenii în lumea largă și în absolut toate statele din Europa.

Companiile care produc un film primesc înapoi din banii cheltuiți în țările respective, de la bugetele de stat: între 25% și 40%, în țări precum R. Moldova, Bulgaria, Serbia sau Marea Britanie, sau chiar mai mult – în Grecia, Italia sau Belgia.

Propunerea românească

În acest context, România intra în forță și propunea să acopere de la bugetul de stat până la 45% din cheltuielile eligibile pentru producţia de film, în baza acordurilor de finanţare încheiate:

• 35% din totalul cheltuielilor eligibile cu achiziţia, închirierea, fabricarea de bunuri şi/sau servicii ocazionate de producţia de film, precum şi cu onorariile, salariile şi alte plăţi către persoane fizice aferente implementării proiectului în România;
• 10% suplimentar, cu condiţia ca producţia să promoveze o zonă geografică, un oraş sau România, destinaţiile şi obiectivele turistice româneşti din zona geografică sau oraşul promovat ori limba, tradiţiile şi obiceiurile româneşti în producţiile audiovizuale finanţate în cadrul aceleiaşi producţii cinematografice.
  

Banii se acordau în condiţiile în care minimum 20% din bugetul total al proiectului se realiza pe teritoriul României.

Pe hârtie: El Dorado. După cum avea să dovedească realitatea: serial horror.

Metamorfoze guvernamentale

Bugetul total estimat la lansarea schemei, în urmă cu șase ani, era de 50 de milioane de euro anual. Era programat să se desfășoare timp de cinci ani și să ofere în total 250 de milioane de euro. Numărul estimat de beneficiari era de 150 de producători.

De implementare urma să se ocupe Comisia Națională de Strategie şi Prognoză (CNSP), din subordinea Secretariatului General al Guvernului.

Instabilitatea politică avea să genereze multiple schimbări:

• Din 2020, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) a fost desemnat ca furnizor al schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice;
• În decembrie 2020, ca urmare a reorganizării MEEMA, atribuțiile au fost preluate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT).
• Ca urmare a divizării parțiale a MEAT, rolul a fost preluate un an mai târziu de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT).
• Din 2023, schema este gestionată de Ministerul Culturii, prin Oficiul de Film și Investiții Culturale (OFIC).

Numărul mare de moașe guvernamentale nu a dus la multe finanțări: până în decembrie 2023 era achitat un singur proiect, de aproape 500.000 de euro (2,4 milioane lei).

Alte două proiecte – de 500.000 (2,4 milioane) și 600.000 de euro (3 milioane lei) – au fost plătite la sfârșitul anului trecut pentru că existau deja decizii judecătorești definitive în acest sens.

După șase ani, din muntele promis de 250 de milioane de euro, statul a plătit doar 1,4 milioane de euro (7 milioane lei) pentru cele trei proiecte.

În cazul deciziilor judecătorești, Oficiul de Film și Investiții Culturale (OFIC) a plătit și penalizări de 321.000 de lei (circa 64.000 de euro).

Interesul uriaș al producătorilor vs. schimbarea regulilor

Conform datelor OFIC, în sesiunea 2018 - 2019 la Comisia Națională de Strategie şi Prognoză au fost depuse 107 proiecte în valoare totală de 107 milioane euro (536 milioane lei).

Au fost semnate de CNSP, primul gestionar al fondurilor, 71 de acorduri de finanțare în valoare de 66 de milioane de euro (329 milioane de lei). Ulterior, beneficiarii au renunțat la două acorduri, iar altul a fost revocat.

Conform prevederilor legale, ca să beneficieze de fondurile bugetare alocate, solicitantul trebuie să depună cererea de plată la autoritatea finanțatoare a schemei de ajutor de stat, după finalizarea proiectului de film. Nu mai târziu însă de doi ani de la încheierea acordului de finanțare.

În august 2020, după ce o parte dintre cele 71 de producții erau deja terminate, regulile s-au schimbat: beneficiarul trebuia să mai depună, pe lângă cererea de plată și raportul de audit, o serie de alte documente:

• un contract pentru post-producție ca o asigurare din partea solicitantului că se dorește continuarea proiectului şi există șanse să fie realizat;
• o declarație pe propria răspundere că beneficiarul sau deținătorul drepturilor de proprietate intelectuală asupra producției audiovizuale, după caz, asigură fondurile necesare pentru finanțarea post producției.
  

Chiar și așa, în urma apelului de proiecte din decembrie 2020, au fost depuse alte 31 de cereri de finanțare.

Pe 23 decembrie 2020, finanțarea a fost preluată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, condus de Claudiu Năsui.

„Eu am zis că nu susțin genul acesta de scheme dar, dacă statul român a semnat că dă niște bani, trebuie să-și achite datoriile, așa e normal și firesc”, a declarat ex-ministrul Năsui pentru Europa Liberă.

„Am primit de la direcțiile din subordine un pachet consistent de probleme, chiar de natură infracțională, pe care nu le-am ținut sub preș și le-am dat mai departe, la DNA (Direcția Națională Anticorupție)”, mai spune Năsui.

Problemele schemei românești

În decembrie 2019, cu un an înaintea instalării lui Claudiu Năsui în fruntea instituției care prelua finanțarea ajutorului de stat pentru cinematografie, avea loc un audit intern la nivelul CNSP, la acea dată încă finanțator.

Conform unui Memorandum pe această temă, consultat de Europa Liberă, au fost descoperite mai multe nereguli:

• cadrul legal pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice nu era corelat cu Ordinele emise de președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză;
• selecția proiectelor eligibile era făcută de Comisia de Film din România prin vot, lucru care „a condus la o apreciere subiectivă și la o selecție extrem de arbitrară a proiectelor eligibile. Criteriul de eligibilitate nu poate fi stabilit prin vot”;
• membrii Comisiei de Film din România erau desemnați prin Ordin al președintelui CNSP „fără niciun criteriu de selecție, fapt ce generează un caracter subiectiv care planează asupra Comisiei de Film și implicit asupra activității acesteia”;
• hotărârile emise de către Comisia de Film din România nu au respectat prevederile legale, nu au fost fundamentate și susținute de listele de verificare privind îndeplinirea criteriilor de conformitate a cererilor de finanțare și a documentelor justificative depuse;
• niciun proces-verbal încheiat ca urmare a ședințelor membrilor Comisiei nu a menționat votul membrilor și concluzia deliberării.

În iunie 2021, prin ordinul ministrului Năsui, Direcția Generală Ajutor de Stat (DGAS) – aflată în subordinea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – a fost desemnată să facă o analiză privind schema de ajutor de stat pentru sprijinirea cinematografiei.

Rezultatul? Noi suspiciuni de nereguli privind:

• modul de depunere al proiectelor;
• respectarea și aplicarea principiului „primul venit, primul servit” de către Secretariatul Tehnic și de către Comisia de Film în România;
• imparțialitatea, confidențialitatea și conflictul de interese al membrilor Comisiei de Film în România;
• implicare unor membri ai Comisiei de Film în proiectele depuse, deși legea interzice acest lucru;
  

A urmat o sesizare la DNA, unde dosarul este de atunci în lucru. Cât privește noi apeluri de finanțare după 2020, doar liniște.

Reacția industriei de film

La momentul lansării schemei românești de sprijin pentru cinematografie, Andrei Boncea era implicat, de cinci ani, în producția serialului TV „Las Fierbinți”.

Participase, ca producător, la numeroase producții internaționale realizate în România, cum ar fi „Amen” (regia Costa Gavras), „Callas Forever” (al lui Franco Zeffirelli), „Modigliani” (regia Mick Davis) sau „Joyeux Noël”, în regia lui Christian Carion, nominalizat la Premiul Oscar pentru film străin în 2006.

„Când s-a anunțat schema de ajutor pentru cinematografie, vechi clienți de-ai mei au început să mă caute”, a declarat Boncea pentru Europa Liberă.

Cu acorduri semnate, rezultatele s-au văzut imediat: în 2020 era produs la București filmul „The Protégé”, în regia lui Martin Campbell („Goldeneye”, „Casino Royale”) și cu actori precum Michael Keaton și Samuel L. Jackson în rolurile principale. Bugetul total: 35 de milioane de dolari.

O altă producție importantă, finalizată în 2021, era serialul „Django” în regia Francescăi Comencini. Banii dați înapoi de statul român până în prezent: zero lei.

„Nu mi-a fost decontat nimic. Adică avem trei proiecte în momentul ăsta. Suma totală de recuperat e undeva la vreo 79 de milioane de lei (16 milioane euro, n.r.), care nu sunt banii mei, sunt banii producătorilor străini”, afirmă Boncea.

În lipsa unui sprijin, oferit în orice altă țară din Europa, Boncea a decis în urmă cu trei ani să-și mute producția de film în Slovacia, luând cu el și o echipă de o sută de specialiști: „Producem acum mai multe proiecte în Slovacia decât în România”.

Cu peste 35 de proiecte în 20 de ani petrecuți în industria filmului, Iuliana Tarnovețchi a lucrat alături de Boncea la „Callas Forever” a lui Zeffirelli sau filmul nominalizat la Oscar - „Joyeux Noël”, în regia lui Christian Carion.

În prezent este co-fondatoare la Alien Films Entertainment și președinta Alianței Producătorilor de Film.

Două din cele trei finanțări obținute prin schema de sprijin oferită de stat sunt pentru proiectele ei. Una a fost achitată abia după ce instanța a dat o sentință definitivă în acest sens.

Întrebată de Europa Liberă cum ar caracteriza experiența avută, râde zgomotos: „Exact așa”, apoi râde în continuare. „Greoaie, anevoioasă, nefericită”, explică pe scurt, continuă ea.

„Din păcate, rezultatul la toată această perioadă a fost că industria românească de film în acest moment este aproape moartă”, menționează Iuliana Tarnovețchi.

Dacă atunci cini-șase ani, când era fluturată promisiunea finanțării de către stat, erau 25-30 de proiecte internaționale, tot anul trecut au fost două.

Netflix, de exemplu, care a produs în România serialul „Wednesday” a anunțat că va face o nouă serie în Irlanda, care suportă de la bugetul de stat 32% din cheltuieli.

Pasarea responsabilității

Europa Liberă a întrebat toate instituțiile cu atribuții în aplicarea finanțării ajutorului de stat care a fost situația în timp ce au fost responsabile.

Comisia Națională de Strategie şi Prognoză, din subordinea Secretariatului General al Guvernului, a transmis lista producțiilor înscrise, fără a comunica nimic referitor la litigii. Nu a spus nici când au fost aprobate și de către cine.

Reprezentanții Ministerului Economiei au transmis că nu au atribuții privind subiectul solicitării: „Pentru mai multe informații, vă puteți adresa Ministerului Culturii”.

Am insistat pentru un răspuns, dat fiind faptul că, între 2020 - 2023, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și ulterior Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului au derulat schema de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice, fapt pentru care a și constituit, de exemplu, Comisia de Film din România și a aprobat regulamentul de organizare și funcționare al acesteia.

„Având în vedere că întreaga documentație a fost transferată către Ministerul Culturii pe baza protocolului de predare-primire, pentru orice informații referitoare la industria cinematografică vă rugăm să vă adresați direct Ministerului Culturii”, a fost răspunsul primit.

Am întrebat și acest minister.

Însă, răspunsul Ministerului Culturii, transmis de secretarul de stat Ioana Ștefana Baciuna, face referire la cu totul alt proiect: „Sprijinirea inițiativelor culturale de accelerare a digitalizării producției și distribuției de filme, inclusiv de filme cinematografice”.

Lansat în aprilie 2024, acesta oferă 5 milioane de euro pentru creșterea capacităților de producție digitală, distribuție, marketing și promovare, inclusiv tehnologii de arhivare digitală.

Continuarea vechei scheme, demarată în 2018, este în prezent condiționată de niște modificări legislative. O parte dintre ele au fost adoptate în ședința de Guvern de vineri.

„Depinde de proiectul pe care Ministerul Culturii l-a publicat în dezbatere publică. Estimăm că din luna iulie va fi relansată”, a transmis Ana-Georgia Mirea, director interimar al Oficiului de Film și Investiții Culturale, pentru Europa Liberă.

Conform acesteia, patru cereri de plată vechi sunt în prezent în diverse stadii de analiză. Operațiunea durează, pentru că dosarele nu se analizează în paralel. Abia după ce se finalează unul se trece la celălalt, iar termenul de analiză poate fi de 60 de zile.

Viitorul cinematografiei românești se mișcă greu. Cum e în Ungaria

În urmă cu două decenii, Ungaria și România aveau producții cinematografice similare, în jur de 50-100 de milioane de euro anual.

Introducerea unui sistem „cash rebates” de 37% a schimbat totul în țara vecină.

„Dacă tu te uiți acum la Ungaria, Hollywood-ul este la Budapesta. Se fac mai multe filme mari aici decât în Los Angeles. În plus, au dezvoltat enorm toată infrastructura de producție. Au cel mai mare platou din Europa și au lista de programări plină până în 2027”, spune producătorul Andrei Boncea.

Bugetele internaționale totalizează anual 1,5 miliarde de euro.

În Ungaria, cinematografia are cel mai mare impact bugetar, procentual, la nivel mondial: vorbim de aproape 1% dintr-un PIB de 198 milioane de euro.

Cele două părți din „Dune” (2021 și 2024) sau din filmul premiat cu Oscar „Sărmane creaturi” (Poor Things - 2023) sunt câteva dintre cele mai cunoscute producții turnate în studiouri construite în Ungaria în ultimii ani.

Deși ratarea schemei românești a dus la căderea pieței, reprezentanții industriei spun că există suficiente ingrediente pentru o revenire.

„Avem o reputație proastă, dar un potențial atât de mare încât, în momentul în care va începe să meargă și va dovedi că merge (schema de ajutor, n.r.), lucrurile se vor îndrepta”, adaugă Boncea.

„Avem super-potențial față de cei din jurul nostru. Suntem totuși la niște costuri competitive, iar ca geografie, locații, resurse... Dau un exemplu: avem printre cele mai bune companii de construcții de decoruri din Europa”, concluzionează Andrei Boncea.

În timp ce producătorii speră la o redresare a industriei românești, fondurile promise în urmă cu cinci-șase ani încă nu au fost primite.

28 de cereri de plată așteaptă, nesoluționate, cele 140 de milioane de lei (28 de milioane de euro) făgăduite prin schema de finanțare.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.